100 de ani de stres

Cristian Gaita10 ianuarie 20224min5640
Editia Noiembrie 2021
Stres: forma actuală, așa cum o înțelegem noi, a început să fie folosită în anii 1920, de către biologi și psihologi.

La origine, stresul era atribuit elementelor fizice, mecanice, și se referea la situația în care o forță exterioară aplica tensiune sau presiune asupra unui sistem. Etimologic, cuvântul își are rădăcinile în latină, „stringere”, însemnând „a strânge tare”, și a ajuns la forma actuală trecând prin franceză iar, ulterior prin engleză, cu „destresse”. Ca notă colaterală, în italiana contemporană există în continuare verbul „stringere” și înseamnă „a strânge”, fără grade de acțiune și fără nicio legătură cu stresul.

Forma actuală, așa cum o înțelegem noi, a început să fie folosită în anii 1920, de către biologi și psihologi. În 1926, Walter Cannon a introdus conceptul de homeostazie, care este elementul central pentru definirea tehnică a stresului. În esență, homeostazia este starea de echilibru a unui organism, într-un moment dat, incluzând toate variabilele care definesc respectivul organism. Stresul, evident, reprezintă condiția care duce la perturbarea acestui echilibru.

În mod curent, cei mai mulți dintre noi, avem tendința de a nu acorda stresului importanța psihologică pe care o are. Motivele sunt diverse, de la reziliența propriului sistem, până la imposibilitatea de a evita factorii stresanți. Dar, indiferent de importanța pe care i-o dăm, stresul are un impact extrem de mare asupra sănătății noastre psihice și fizice.

În Europa, stresul reprezintă a doua cauză de boală la locul de muncă, iar un studiu din 2005 indica faptul că 22% dintre muncitori suferă din cauza acestuia. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2017, dincolo de scăderea calității vieții individuale, stresul produce importante pagube economice. Astfel, sub toate formele sale, inclusiv tulburări ca depresia și anxietatea, valoarea pierderilor economice la locul de muncă ajunge la circa 140 de miliarde de dolari pe an.

Până nu demult, contextul general al culturii naționale românești considera stresul o stare de spirit firească, care se rezolva implicit și rareori ajungea la forme demne de intervenție profesională specializată. În ultimul deceniu, odată cu redefinirea importanței fiecărui individ, a reconsiderării valorii umane a fiecărei persoane, atenția față de factorii care tulbură homeostazia este tot mai ridicată. Astfel, dincolo de implicațiile medicale, monitorizarea nivelului de stres și acțiunile de prevenție sunt indicatori ai nivelului de dezvoltare a unei societăți.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Despre noi

Proiectul RoTerapie, prin intermediul revistei, site-ului si canalelor social-media, se propune ca o sursă de informare profesională și avizată pentru părinți, profesori, specialiști în domeniul sănătății mentale, persoane interesate de domeniul psihologic sau cu o afecțiune psihiatrică.


Contact

Lista specialiștilor



Newsletter


    RoTerapie – iunie 2023

    RoTerapie – ianuarie 2023

    Ediții RoTerapie