100 de ani de stres

La origine, stresul era atribuit elementelor fizice, mecanice, și se referea la situația în care o forță exterioară aplica tensiune sau presiune asupra unui sistem. Etimologic, cuvântul își are rădăcinile în latină, „stringere”, însemnând „a strânge tare”, și a ajuns la forma actuală trecând prin franceză iar, ulterior prin engleză, cu „destresse”. Ca notă colaterală, în italiana contemporană există în continuare verbul „stringere” și înseamnă „a strânge”, fără grade de acțiune și fără nicio legătură cu stresul.

Forma actuală, așa cum o înțelegem noi, a început să fie folosită în anii 1920, de către biologi și psihologi. În 1926, Walter Cannon a introdus conceptul de homeostazie, care este elementul central pentru definirea tehnică a stresului. În esență, homeostazia este starea de echilibru a unui organism, într-un moment dat, incluzând toate variabilele care definesc respectivul organism. Stresul, evident, reprezintă condiția care duce la perturbarea acestui echilibru.

În mod curent, cei mai mulți dintre noi, avem tendința de a nu acorda stresului importanța psihologică pe care o are. Motivele sunt diverse, de la reziliența propriului sistem, până la imposibilitatea de a evita factorii stresanți. Dar, indiferent de importanța pe care i-o dăm, stresul are un impact extrem de mare asupra sănătății noastre psihice și fizice.

În Europa, stresul reprezintă a doua cauză de boală la locul de muncă, iar un studiu din 2005 indica faptul că 22% dintre muncitori suferă din cauza acestuia. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2017, dincolo de scăderea calității vieții individuale, stresul produce importante pagube economice. Astfel, sub toate formele sale, inclusiv tulburări ca depresia și anxietatea, valoarea pierderilor economice la locul de muncă ajunge la circa 140 de miliarde de dolari pe an.

Până nu demult, contextul general al culturii naționale românești considera stresul o stare de spirit firească, care se rezolva implicit și rareori ajungea la forme demne de intervenție profesională specializată. În ultimul deceniu, odată cu redefinirea importanței fiecărui individ, a reconsiderării valorii umane a fiecărei persoane, atenția față de factorii care tulbură homeostazia este tot mai ridicată. Astfel, dincolo de implicațiile medicale, monitorizarea nivelului de stres și acțiunile de prevenție sunt indicatori ai nivelului de dezvoltare a unei societăți.