Studiu: activitatea casnică ține mintea ageră

Concluziile unui studiu recent indică faptul că persoanele în vârstă care își fac în continuare treburile casnice au o cunoaștere, o capacitate de atenție și o putere fizică mai bune, comparativ cu cei care nu mai fac aceste lucruri.
Bătrânii care au o activitate casnică zilnică au memorie mai bună, atenție sporită și o rezistență mai bună a picioarelor și, prin extensie, un risc scăzut legat de accidentele specifice vârstei, în special referitor la căderi. Căderile, în principal cele însoțite de fracturi, reprezintă una dintre cauzele principale de mortalitate indirectă în rândul vârstnicilor, prin deteriorarea gravă și accelerată a condiției de sănătate.
Având în vedere că munca casnică implică activitate fizică și este un indicator al capacității de a trăi independent, cercetătorii au dorit să exploreze dacă realizarea treburilor casnice ar putea contribui la îmbătrânirea sănătoasă și la creșterea capacității fizice și mentale, în rândul persoanelor în vârstă.
Acesta este un studiu observațional și, ca atare, nu poate stabili cauza și care s-a bazat pe raportarea subiectivă a nivelurilor de activitate fizică și a volumului și intensității treburilor casnice.
Studiul a vizat 489 de adulți selectați aleatoriu, cu vârsta cuprinsă între 21 și 90 de ani, cu mai puțin de 5 afecțiuni de bază și fără probleme cognitive. Toți locuiau independent într-un oraș și puteau îndeplini sarcinile zilnice de rutină.
Participanții au fost împărțiți în două grupe de vârstă: 21-64 de ani (249: vârsta medie 44), clasificați ca „mai tineri” și 65-90 de ani (240: vârsta medie 75), clasificați ca „mai în vârstă”.
Viteza de mers și viteza de ridicare în picioare de pe scaun, indicativ pentru puterea picioarelor și riscul de cădere, au fost utilizate pentru a evalua capacitatea fizică. Au fost utilizate teste validate pentru a evalua agilitatea mentală și factorii fiziologici legați de căderi.
Participanții au fost chestionați despre intensitatea și frecvența treburilor casnice pe care le fac în mod regulat, precum și despre câte alte tipuri de activitate fizică execută.
Lucrările casnice ușoare includ spălatul, curățarea prafului, aranjarea patului, punerea rufelor la uscat, călcatul, aranjarea și gătitul. Lucrările casnice grele au fost considerate curățarea ferestrelor, schimbarea lenjeriei patului, utilizarea aspiratorului, spălarea podelei și activități de zugrăvire.
Intensitatea muncii casnice a fost măsurată în echivalentul metabolic al sarcinii (MET), reprezentând cantitatea de energie (calorii) cheltuită pe minut de activitate fizică. Lucrările casnice ușoare au primit un MET de 2,5 iar treburilor casnice grele i sa atribuit un MET de 4.
Doar aproximativ o treime (36%, respectiv 90) dintre cei din grupa mai tânără și doar aproximativ jumătate (48%, respectiv 116) dintre cei din grupa de vârstă mai înaintată au îndeplinit cota de activitate fizică urmărită în cadrul studiului. Dar aproape două treimi (61%, respectiv 152 dintre tineri și 66% – 159 mai în vârstă) și-au îndeplinit această țintă exclusiv prin treburile casnice.
După calibrarea variabilelor specifice altor tipuri de activitate fizică regulată, rezultatele au arătat că munca acasă a fost asociată cu abilități mentale mai performante și o capacitate fizică mai bună.
Scorurile cognitive au fost cu 8% și, respectiv, 5% mai mari la cei care au executat un volum mai ridicat de treburi ușoare sau grele, comparativ cu cei din grupurile cu volum redus.
Sursa: BMJ (British Medical Journal)