Consumul de canabis în ADHD – partea a doua

Dr. Mihaela Gherasim19 august 202213min9031
Editia Iiulie 2022
Cercetătorii din domeniul medical și clinicienii și-au exprimat îngrijorări privind convergența unor riscuri: adolescenți de 12-13 ani care încep să folosească acest drog, o piață dominată de produse de canabis foarte puternice, cu un conținut crescut de THC, și efectele pe termen scurt sau lung ale expunerii, în special asupra creierului în dezvoltare.

În zilele noastre e greu să găsești o comunitate sau un grup pe social media format în jurul unei tulburări de dezvoltare sau a altei afecțiuni psihice care să nu vorbească despre efectele benefice sau chiar miraculoase ale uleiului de canabis. Oamenii încearcă să experimenteze beneficiile lui într-o serie largă de afecțiuni, de la demența Alzheimer, boala Parkinson, până la Tulburarea de stres posttraumatic, Autism și ADHD.

În urma cercetărilor clinice s-a constatat utilitatea medicală a unui compus extras din planta de cannabis, și anume cannabidiol (CBD) pentru două forme rare de epilepsie. Despre acest compus se crede că reduce durerea, anxietatea, tulburările de dispoziție și chiar acneea. Dar în ADHD ajută? Sunt mulți care încearcă uleiul CBD și pentru ameliorarea simptomelor din ADHD.

continuare din ediția anterioară

Canabisul la adolescenți

Din noiembrie 2021, 36 de state și 4 teritorii din SUA au legalizat folosirea de canabis în scop medical și 18 state, 4 teritorii și Washington DC au modificat legislația în vederea folosirii de canabis în scop recreațional.

Cercetătorii din domeniul medical și clinicienii și-au exprimat îngrijorări privind convergența unor riscuri: adolescenți de 12-13 ani care încep să folosească acest drog, o piață dominată de produse de canabis foarte puternice, cu conținut crescut de THC, și efectele pe termen scurt sau lung ale expunerii, în special asupra creierului în dezvoltare. De altfel produsele recreative de canabis sunt promovate într-un mod atrăgător pentru adolescenți, cu reduceri, promoții, beneficii pentru sănătate, obiecte vestimentare care îl reprezintă.

Creșterea bruscă a dopaminei dată de THC, combinată cu impulsivitatea specifică adolescenților și dorința lor de noutate și senzații tari, pot duce rapid către un consum intens.

Decizia de a consuma canabis este determinată de: influențe sociale și culturale, alte afecțiuni psihice prezente (depresie, anxietate, ADHD), un istoric de traumă și factorul genetic.

Granița dintre consumul cu scop de ameliorare a suferințelor și cel recreațional se estompează extrem de rapid. Ceea ce începe ca o curiozitate de weekend se poate transforma într-un mod persistent de a “trata” depresia, anxietatea sau insomnia.

Cu cât vârsta de debut a consumului este mai mică, cu atât apar mai multe consecințe negative, de exemplu scăderea randamentului pe memoria verbală, atenția complexă, rezolvarea de probleme. Funcția cognitivă începe să se recupereze la câteva săptămâni după oprirea consumului.

Consumul abuziv de marijuana în adolescență poate scădea IQ-ul cu 8 puncte la vârsta adultă.

Contrar credințelor populare, poți deveni dependent psihic și fizic de canabis, deoarece marijuana de astăzi are concentrații mai mari de THC decât înainte. Canabisul poate duce la dependență la 9% dintre cei care îl folosesc și la 17%, dacă încep în adolescență.

Efectele canabisului asupra creierului din ADHD

Canabisul este folosit mai mult de către persoanele cu ADHD, care spun că îi ajută să managerieze simptomele de anxietate, disforie, insomnie. Se pare că mai mult de jumătate din consumatorii de canabis au și ADHD, conform studiilor americane, iar persoanele cu ADHD au folosit marijuana de trei ori mai frecvent decât cei neurotipici.

Consumul de canabis afectează aceleași arii și funcții cerebrale ce sunt implicate și în ADHD. Astfel că persoanele cu ADHD, la care maturizarea cerebrală este întârziată în lobul frontal, sunt mai vulnerabili la efectele canabisului asupra conexiunilor cerebrale. Unele dintre aceste efecte pot fi ireversibile.

THC inhibă conexiunea dintre neuroni și încetinește semnalizarea neuronală, afectează arhitectura dendritelor, respectiv procesele de autocontrol și învățare.

Consumul de canabis pe termen scurt sau lung afectează și motivația, memoria la tinerii sub 25 ani, performanța pentru sarcini complexe, cum ar fi, de exemplu, șofatul.

Canabisul poate interacționa negativ cu medicația folosită în ADHD, în special metilfenidat, prin suprasolicitarea funcției cardiace sau prin scăderea efectelor medicamentului.

Crește de asemenea riscul de suicid care, chiar și fără consum de marijuana, este mai mare în ADHD decât în populația generală.

Dar ce îi atrage atât de mult pe cei cu ADHD să consume canabis?

Canabisul activează circuitul cerebral de recompensă și eliberează dopamină la nivele mai ridicate decât în mod normal. Pentru că în creierul din ADHD dopamina este în mod normal mai scăzută, THC poate deveni foarte satisfăcător și adictogen.

Multe persoane cu ADHD afirmă că marijuana îi ajută să se concentreze, să doarmă și le încetinește iureșul gândurilor. Într-o analiză a postărilor de pe Internet s-au găsit că 25% descriau canabisul că fiind terapeutic pentru ADHD. Deși unii raportează îmbunătățiri pe termen scurt după consumul de canabis, până în prezent nu există dovezi asupra utilității medicale sau psihologice în gestionarea simptomelor din ADHD pe termen lung.

Pe lângă promovarea produselor care conțin canabis ca fiind terapeutice, alți factori care duc la uzul mai frecvent în cazul persoanelor cu ADHD sunt accesibilitatea crescută, legalizarea in unele țări, stima scăzută, problemele cu somnul, un slab control al impulsurilor și tendința de a căuta senzații tari.

Ce pot face părinții adolescenților cu ADHD care consumă canabis?

Atunci când un părinte descoperă că adolescentul său folosește canabis poate avea o reacție de șoc, furie, îngrijorare sau dezamăgire.

Dar ar fi indicat să își tempereze aceste emoții înainte de a iniția o conversație cu el. Orice dialog cu un adolescent ar trebui desfășurat într-o atmosferă controlată, calmă, deoarece un părinte care țipă și amenință nu este ascultat.

Consultarea cu un doctor sau cu un psiholog cu experiență în evaluarea abuzului de substanțe ar fi de ajutor, mai ales atunci când părintele simte că nu poate gestiona singur situația.

Următorul pas este ca părinții să se informeze mai bine despre uzul de canabis. Iar apoi să încerce să înțeleagă prin ce trece copilul lor, eventual motivul care l-a determinat să recurgă la consumul de canabis. Nu vă grăbiți să îl învinovățiți, este preferabil să vă concentrați pe înțelegerea experiențelor sale.

În aceeași măsură este important și să stabiliți granițe și consecințe pentru consumul de marijuana, care să îi transmită copilului mesajul că acest comportament nu este acceptabil. Sunt unii părinți care spun că ar prefera ca tânărul să fumeze în casă, decât afară cu gașca. Dar aceasta nu îl va opri să fumeze și în alte medii, și îi va transmite ideea că părinții sunt oarecum de acord.

Dacă adolescentul vă spune că “doar a încercat”, informați-l că experimentarea poate duce la ceva mai periculos, că tinerii cu ADHD au risc mai mare de dependență, mai ales dacă există și un istoric în familie.

Odată cu stabilirea de reguli sau limite anti-fumat, adicția îl poate face pe adolescent să își mintă părinții. De aceea e bine că ei să anticipeze acest lucru și să știe că minciuna este efectul uzului de substanță, și nu a faptului că fiul sau fiica nu este de încredere.

Amintiți-i că îl/o iubiți și că sănătatea sa e cea mai importantă.

La rândul vostru amintiți-vă că dacă copilul vostru fumează marijuana nu înseamnă că ați eșuat în rolul de părinți. Un adolescent nu ajunge dependent pentru că este “un copil rău”. Ajunge din curiozitate sau din alte cauze care trebuie cu grijă explorate și abordate.

În noiembrie 2019 Administrația Americană pentru Alimente și medicamente (FDA), forul care reglementează siguranța folosirii medicamentelor scoase pe piață, a publicat o revizuire a îngrijorărilor privind produsele ce conțin canabidiol (CBD). Conform acestei declarații, produsele ce conțin CBD nu pot fi considerate sigure, din cauza datelor insuficiente din cercetare. FDA avertizează că CBD poate produce leziuni hepatice, poate crește amețeala, dar duce și la alte efecte secundare. Impactul folosirii zilnice a uleiului CBD nu este cunoscut.

Totodată, FDA avertizează că nu există suficiente date din cercetare despre efectele CBD asupra unui creier în dezvoltare, asupra dezvoltării fetusului sau asupra sistemului reproducător masculin. FDA a aprobat folosirea doar a unui singur produs CBD, care tratează două forme rare de epilepsie.

Bibliografie:
1. Canabis and Canabinoids: Weighing the Benefits and Risks in Psychiatric Patients – Diana M. Martinez, MD – www.medscape.com
2. Not Your Parents’ Pot: Teen Canabis Use Raises Red Flags – Liz Scherer (independent journalist specializing in infectious and emerging diseases, canabinoid therapeutics, neurology, oncology, and women’s health) – www.medscape.com
3. Exploring the Relationship Between Canabidiol and Psychosis – Antonio Waldo Zuardi, MD, PhD, José Alexandre Crippa, MD, PhD – Psychiatric Times, Vol 37, Issue 9, Volume 37, Issue 9
4. The Damaging Effects of Canabis on the ADHD Brain – Dr. Roberto Olivardia – Marijuana and the ADHD Brain webinar series
5. CBD Oil for ADHD? Despite Scarce Research, Patients Are Trying It – Devon Jackson (health and fitness journalist)
6. ‘Scarce Evidence’ of Canabinoid Effectiveness in Treating ADHD, Mental Disorders: Study – Nathaly Pesantez – www.additudemag.com

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Despre noi

Proiectul RoTerapie, prin intermediul revistei, site-ului si canalelor social-media, se propune ca o sursă de informare profesională și avizată pentru părinți, profesori, specialiști în domeniul sănătății mentale, persoane interesate de domeniul psihologic sau cu o afecțiune psihiatrică.


Contact

Lista specialiștilor



Newsletter


    RoTerapie – iunie 2023

    RoTerapie – ianuarie 2023

    Ediții RoTerapie