Cum percep copiii cu TSA realitatea

Încă de la vârsta de 5 luni s-au observat diferențe în activitatea cortexului vizual, la copii care mai târziu au fost diagnosticați cu Autism. Cu alte cuvinte copiii cu TSA (Tulburări de spectru autist) percep diferit mediul înconjurător încă de la vârste fragede, iar asta le poate afecta modul în care învață și dezoltarea lor globală.
Una din dificultățile acestor copii este cea de a percepe o formă globală formată din unități mai mici care se mișcă, ca de exemplu să urmărească mișcarea unui stol de păsări. Măsurătorile EEG ale bebelușilor de 5 luni, cărora li s-au arătat elemente în mișcare, au fost diferite la cei care, la vârsta de 3 ani au fost diagnosticați cu autism.
Un nou studiu a identificat zone-cheie care se activează la copiii cu autism, agresivitate si cu alte probleme sociale. Rezultatele au arătat că cei cu TSA, care au avut un scor mai mic la testele de procesare facială, au o probabilitate mai mare pentru simptome mai severe de autism, în special pentru problemele comportamentale și sociale.
Astfel, cercetările au arătat că terapia de stimulare magnetică transcraniană ar putea fi o speranță pentru cei din spectrul autist. Deocamdata Stimularea magnetică transcraniană este aprobată pentru tratamentul depresiei si Tulburării obsesiv-compulsive la adulți.
Concentrațiile crescute de litiu cresc riscul de autism. Cu alte cuvinte femeile însărcinate care beau apă de la robinet ce are concentrații mari de litiu, au risc crescut de a avea copii ce vor fi diagnosticați mai târziu cu TSA. Se consideră că în viitor sursele de litiu din apa potabilă vor fi mai răspândite din cauza creșterii folosirii bateriilor de litiu si a depozitării lor pe sol, ceea ce duce la contaminarea pânzei freatice.
Neuronii-oglindă sunt esențiali pentru specia umană. Ei ne ajută să învățăm prin observație și imitație, participă la achiziția limbajului și sunt esențiali în dezvoltarea empatiei și a comportamentelor sociale. Ei se activează atunci când privim pe cineva care face o anumită activitate, în aceeași măsură în care se activează și neuronii celui care face activitatea propriu-zisă. Cu alte cuvinte, cu ajutorul neuronilor-oglindă putem să simulăm mental o acțiune, ca și cum am face-o noi. Tot acești neuroni ne ajută să înțelegem intenția celui care întreprinde o acțiune. Mai sunt activați și de sunetul asociat cu o acțiune, chiar când aceasta nu este văzută. De aici vine și o recomandare de optimizare a învățării: neuronii-oglindă ajută la învățarea prin observație. Prin observarea unui proces, sau a unui joc, neuronii-oglindă pregătesc copilul să imite acțiunea pe care o vede. În felul acesta învățarea este mai de durată decât prin metodele clasice de predare.
Restul articolului îl puteți găsi, în format video, pe canalul YouTube FunPsi Club (click aici)