Cum influențează alimentele starea de spirit și gândirea
Oamenii de știință care studiază neuroștiința nutriției la Universitatea din Michigan au evaluat modul în care alegerea noastră în ceea ce privește dieta zilnică ne poate afecta starea de spirit și comportamentul, precum și modul în care anumite diete pot ajuta la gestionarea anumitor afecțiuni neurologice.
Există o legătură strânsă între mâncare și creier, iar cercetătorii au fost interesați în primul rând de modul în care componentele alimentelor și procesele lor de descompunere pot modifica instrucțiunile genetice care ne controlează fiziologia.
Dincolo de acest aspect, ei s-au concentrat și pe înțelegerea modului în care alimentele ne pot influența gândurile, dispoziția și comportamentul. Deși încă nu putem preveni sau trata afecțiunile creierului cu dietă, un echilibru delicat al nutrienților este cheia pentru sănătatea creierului: deficiențele sau excesele de vitamine, zaharuri, grăsimi și aminoacizi pot influența creierul și comportamentul în moduri negative sau pozitive.
Deficiențe de vitamine și minerale
Ca și în cazul vitaminei C, deficitele în alte vitamine și minerale pot precipita boli nutriționale care au un impact negativ asupra creierului la om. De exemplu, nivelurile scăzute ale vitaminei B3/niacină – care se găsesc de obicei în carne și pește – cauzează pelagra, o boală în care oamenii dezvoltă demență.
Niacina este esențială pentru a transforma alimentele în energie și blocuri de construcție, pentru a proteja modelul genetic de deteriorarea mediului. În absența acestor procese critice, neuronii funcționează defectuos și mor prematur, ducând la demență.
La modelele animale, scăderea sau blocarea producției de niacină în creier promovează deteriorarea neuronilor și moartea celulelor. În schimb, s-a demonstrat că, creșterea nivelului de niacină atenuează efectele bolilor neurodegenerative precum Alzheimer, Huntington și Parkinson.
Studiile observaționale la oameni arată că nivelurile suficiente de niacină pot proteja împotriva acestor boli, dar rezultatele sunt încă neconcludente. Interesant este că deficiența de niacină cauzată de consumul de cantități excesive de alcool poate duce la efecte similare cu cele găsite la pelagra.
Un alt exemplu al modului în care o deficiență de nutrienți afectează funcția creierului poate fi găsit în elementul iod, care, la fel ca niacina, trebuie să fie obținut din dietă. Iodul, care este prezent în fructele de mare și în alge marine, este un element esențial pentru hormonii tiroidieni – molecule de semnalizare care sunt importante pentru multe aspecte ale biologiei umane, inclusiv dezvoltare, metabolism, apetit și somn. Nivelurile scăzute de iod împiedică producerea unor cantități adecvate de hormoni tiroidieni, afectând aceste procese fiziologice esențiale.
Dieta ketogenă pentru epilepsie
Nu toate deficiențele alimentare sunt dăunătoare creierului. De fapt, studiile arată că persoanele cu epilepsie rezistentă la medicamente – o afecțiune în care celulele creierului se declanșează în mod necontrolat – pot reduce numărul de convulsii prin adoptarea unui regim cu conținut ultrascăzut de carbohidrați, cunoscut sub numele de dietă ketogenă, în care 80% până la 90% din calorii sunt obținute din grăsimi.
Carbohidrații sunt sursa de energie preferată pentru organism. Atunci când nu sunt disponibile – fie din cauza postului, fie din cauza unei diete ketogenice – celulele obțin combustibil prin descompunerea grăsimilor în compuși numiți cetone. Utilizarea cetonelor pentru energie duce la schimbări profunde în metabolism și fiziologie, inclusiv nivelurile de hormoni care circulă în organism, cantitatea de neurotransmițători produși de creier și tipurile de bacterii care trăiesc în intestin.
Cercetătorii cred că aceste modificări dependente de dietă, în special producția mai mare de substanțe chimice ale creierului care pot calma neuronii și pot scădea nivelurile de molecule inflamatorii, ar putea avea efect în capacitatea dietei ketogenice de a reduce numărul de convulsii.
Zahăr, grăsimi saturate și alimente ultraprocesate
Nivelurile în exces ale unor substanțe nutritive pot avea efecte dăunătoare asupra creierului.
La oameni și la modelele animale, consumul crescut de zaharuri rafinate și grăsimi saturate – o combinație care se găsește în mod obișnuit în alimentele ultraprocesate – promovează alimentația prin desensibilizarea creierului la semnalele hormonale cunoscute că reglează sațietatea.
Interesant este că o dietă bogată în aceste alimente desensibilizează și sistemul gustativ, făcând animalele și oamenii să perceapă mâncarea ca fiind mai puțin dulce. Aceste modificări senzoriale pot afecta alegerea alimentelor, precum și recompensa pe care o obținem din alimente.
De exemplu, cercetările arată că răspunsurile oamenilor la înghețată în zonele creierului importante pentru gust și recompensă sunt atenuate atunci când o mănâncă în fiecare zi timp de două săptămâni. Unii cercetători cred că această scădere a semnalelor de recompensă alimentară poate spori pofta pentru și mai multe alimente grase și zaharoase, similar modului în care fumătorii doresc țigări.
Dietele bogate în grăsimi și alimente procesate sunt, de asemenea, asociate cu funcții cognitive și memorie mai scăzute precum și o incidență mai mare a bolilor neurodegenerative. Cu toate acestea, cercetătorii încă nu știu dacă aceste efecte se datorează acestor alimente sau creșterii în greutate și rezistenței la insulină care se dezvoltă odată cu consumul pe termen lung al acestor diete.
Cum poate influența timpul
Unele alimente pot influența funcția și comportamentul creierului în mod acut – cum ar fi peste ore sau zile – în timp ce altele durează săptămâni, luni sau chiar ani pentru a avea efect. De exemplu, consumul unei felii de prăjitură, schimbă rapid metabolismul cetogenic de ardere a grăsimilor al unei persoane cu epilepsie rezistentă la medicamente într-un metabolism care arde carbohidrați, crescând riscul de convulsii. În schimb, este nevoie de săptămâni de consum de zahăr pentru ca gustul și căile de recompensă ale creierului să se schimbe și luni de deficiență de vitamina C pentru a dezvolta scorbut.
În cele din urmă, când vine vorba de boli precum Alzheimer și Parkinson, riscul este influențat de ani de expunere alimentară în combinație cu alți factori genetici sau stil de viață, cum ar fi fumatul.