Alergenii și modificările de comportament

Alergenii alimentari ne pot afecta creierul și comportamentul dacă suntem hipersensibili, chiar dacă nu avem simptome tipice de alergie alimentară.

În ultimele decenii a crescut prevalența alergiilor alimentare la nivel mondial, mulți dintre copii și adulți suferă de alergii alimentare, iar alergiile la laptele de vacă, ouă, alune și nuci sunt cele mai frecvente. Unii pacienți au simptome ușoare care ar putea să nu aibă nevoie de asistență medicală, iar de cele mai multe ori aceste cazuri nu sunt raportate.
Alergiile alimentare sau hipersensibilitatea alimentară rezultă din reacția excesivă a sistemului imunitar la proteinele inofensive din alimente. Ele se pot manifesta ca un spectru de simptome, variind de la mâncărime, roșeață și umflare pentru reacții mai ușoare, până la vărsături, diaree, dificultăți de respirație și alte simptome care pot pune viața în pericol pentru reacții severe.

Pe lângă cele raportate, alergiile alimentare pot fi diagnosticate prin expunerea pacienților la urme de proteine sau alergeni, prin gură sau piele și observând reacțiile lor imediate. Mai frecvent, medicii folosesc teste de sânge pentru a măsura nivelurile de imunoglobuline E, sau IgE, un anticorp specializat pe care sistemul imunitar îl folosește pentru a identifica alergenii și pentru a declanșa un răspuns.

Deși persoanele sănătoase pot avea niveluri scăzute de IgE în sânge, pacienții cu alergii alimentare au niveluri mult mai ridicate, ceea ce le crește riscul de a avea reacții alergice severe.

Dar unii oameni care au ieșit pozitiv la testele de alergie cu înțepătură cutanată cu creșteri moderate ale IgE nu observă niciun simptom legat de alergie atunci când mănâncă alergenul. Această afecțiune este uneori denumită sensibilizare asimptomatică. În multe cazuri, persoanele cu această afecțiune s-ar putea să nu conștientizeze nici măcar că au o hipersensibilitate alimentară.

Sunt totuși cu adevărat asimptomatici? Sau există efecte în corpul lor de care nu sunt conștienți?
Cercetările în acest caz, arată că alergenii alimentari ne pot afecta creierul și comportamentul dacă suntem hipersensibili, chiar dacă nu avem simptome tipice de alergie alimentară. A fost îndelung studiată ipoteza că hipersensibilitatea alimentară este o cauză potențială a tulburărilor de comportament.

Mai multe studii recente pe oameni au susținut asocierea dintre alergiile alimentare și diferitele tulburări neuropsihice, inclusiv depresia, anxietatea, ADHD-ul și autismul. Ele întăresc posibilitatea ca unele reacții la alergenii alimentari să implice sistemul nervos și să se manifeste ca tulburări de comportament.

Cu toate acestea, ideea că hipersensibilitatea alimentară provoacă tulburări neuropsihice este încă controversată din cauza inconsecvențelor dintre studii. Diferențele dintre tipurile de alergii, originile etnice, obiceiurile alimentare și alți factori între participanții la studiile realizate pot produce rezultate contradictorii. Mai important, unele studii i-au inclus pe cei cu alergii alimentare auto-raportate, în timp ce altele i-au inclus doar pe cei cu alergii alimentare confirmate de laborator. Acest lucru a limitat investigațiile doar la indivizi simptomatici.

Cercetătorii nu au studiat încă inflamația prelungită a creierului sau neuroinflamația, la persoanele care sunt sensibilizate asimptomatic. În general, neuroinflamația cronică este un factor cunoscut pentru bolile neurodegenerative, cum ar fi scleroza multiplă și boala Alzheimer, deși cauzele exacte ale acestor boli sunt necunoscute.

O mai bună înțelegere a rolului pe care alergenii îl au în neuroinflamație poate ajuta cercetătorii să clarifice dacă alergenii alimentari declanșează inflamația cronică, care poate duce la aceste boli.

Scopul este de a desensibiliza sistemul imunitar și de a reduce incidența anafilaxiei sau a reacțiilor alergice care pun viața în pericol. În 2020, U.S. Food and Drug Administration a aprobat o formă standardizată de alergeni de arahide pentru a preveni anafilaxia la pacienții pediatrici eligibili. Cu toate acestea, efectul său posibil pe termen lung asupra sistemului nervos nu este cunoscut.

Alergenii alimentari pot afecta creierul și comportamentul persoanelor aparent asimptomatice, făcându-le să nu fie atât de asimptomatice din punct de vedere neurologic.